Timbrul cultural, care ar urma să crească prețul cărților cu un leu, a stârnit numeroase controverse în rândurile oamenilor de cultură. Ei acuză că în România cărțile sunt și așa destul de scumpe pentru veniturile oamenilor și mai mult decât atât, se tem ca nu cumva banii ce urmează să fie colectați să ia alte direcții.

Majoritatea celor implicați în această industrie consideră că nimeni nu ar avea de câștigat în urma suprataxării. Dacă prețul cărților se va mări cei mai mulți ar putea lua calea bibliotecilor de stat.

Membrii organizațiilor care ar urma să primească banii colectați nu ar vedea acest aspect ca pe unul negativ, asta dacă într-adevăr banii s-ar întoarce la organizațiile culturale.

În plus, introducere timbrului ar presupune și alte costuri, precum înființarea unui post pentru persoanele care vor atașa timbrul pe carte. Așa că, pentru un volum care costă 10 lei, nivelul de taxare s-ar situa la 19%. Asta în timp ce țările occidentale aplică o taxare între zero și șase la sută.