Bucureştiul, Clujul şi Timişul sunt primele trei în topul operaţiunilor cu Bitcoin, iar în judeţele Caraş-Severin, Olt şi Călăraşi sunt cele mai puţine tranzacţii, arată o statistică prezentată, la Sinaia, de specialiştii BNR. Aceştia au precizat că autorităţile sunt atente la monedele virtuale.Potrivit băncii centrale, în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi în judeţele Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi, se regăsesc cele mai intense tranzacţii cu Bitcoin – pe care o consideră „schemă virtuală” sau, cel mult, „monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe cre îl au banii reali tranzacţionaţi pe carduri.La polul opus, cu cele mai puţine tranzacţii Bitcoin, se regăsesc judeţele Caraş-Severin, Olt şi Călăraşi. Un nivel mediu al operaţiunilor Bitcoin se regăseşte în judeţele Tulcea, Dolj, Bihor, Arad, Suceava, Constanţa şi Maramureş.Banca Naţională a României (BNR) „monitorizează evoluţia acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potenţiale riscuri asupra sistemului financiar”, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.