Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc astăzi Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor. În Sinaia, sute de oameni au luat cu asalt lăcaşele de cult dis de dimineaţă. Mulţi au preferat să asculte slujba preoţilor de, la coadă, lângă butoaiele cu apă sfinţită. În timp ce în biserici, preoţii ţineau slujba, afară, oamenii aşteptau să primească aghiasmă. Anul acesta, la munte, gerul Bobotezei a fost înlocuit de o ploaie torenţială, care nu i-a alungat pe credincioşi. Aceştia  spun că apa sfinţită  de la Bobotează are puteri vindecatoare, este benefică şi pentru case, fiind pretuita de credinciosi, care o intrebuinteaza pe tot parcursul anului. Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice. Se spune că vremea din ziua de Bobotează prezice ce fel de an va fi. Dacă plouă se prevesteşte o iarnă lungă, timpul frumos arată o vară frumoasă, iar dacă va fi cald ne aşteaptă un an secetos. Din contră, dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge din streaşină se va face vin bun.