Credinţe populare şi semnificaţii religioase de Bobotează
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Botezul Domnului, este o sărbătoare deosebit de importantă în tradiția creștină, celebrată în fiecare an, pe data de 6 ianuarie, în România. Această zi mai este numită şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, deoarece marchează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar mai apoi, pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează.
În Ajunul Bobotezei, în biserică sunt oficializate slujbe speciale și, cu puterea Duhului Sfânt, se sfințește apa, pentru a aminti de botezul lui Iisus. Credincioșii iau acasă, în diferite recipiente, Agheasma Mare și o consumă (o pot bea) în timpul anului, sau o folosesc pentru diferite obiceiuri.
Sărbătoarea Bobotezei este o ocazie de reflecție pentru credincioși, care participă la diverse ritualuri și tradiții specifice acestei zile.
În ziua de Bobotează, nu se lucrează și să nu se fac treburi grele în gospodărie. De asemenea, nu sunt recomandate nici activități precum spălatul rufelor sau curățenie.
Potrivit tradiţiei populare, se spune că în această zi nu este bine să dăm bani împrumut, iar cine împrumută astăzi, va avea parte de sărăcie tot anul.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Potrivit superstiţiilor, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.