Odată cu trecerea timpului, tradiţiilor nu li se mai dă mare importanţă. Preocupările cotidiene i-au făcut pe unii oameni să uite de copilăria în care, de Sfântul Andrei, puneau grâu şi ungeau tocul uşii cu usturoi să nu vină strigoii. Pentru alţii, obiceiurile acestei sărbători sunt un motiv de bucurie; fac şi astăzi ce au fost obişnuiţi de mici. De Sfântul Andrei se pune grâu şi, până la Revelion, cu cât grâul este mai mare şi mai frumos, cu atât anul următor va fi unul mai bun. Cât despre strigoi, cu ei nu este de glumit. Ei sunt spirite ale morţilor care nu au ajuns în lumea de dincolo şi se întorc către cei vii, provocându-le suferinţe. Fiecare zonă a ţării are, de Sfântul Andrei, multe obiceiuri, multe simboluri. Şi pentru fetele nemăritate, tradiţia pune accent pe iubire. Ele pot afla cine le este sortitul, dacă îşi pun sub pernă un fir de busuioc sfinţit…