Este povestea tristă, de această dată, a singurului Institut de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultuă și Vinificație din țară, aflat la Valea Călugărească. Lipsa finanțării a dus la o situație dramatică. Puținii cercetători care au mai rămas sunt nevoiți să-i desfășoare activitatea în condiții greu de imaginat, printre mucegai și igrasie.
Asta în condițiile în care, spun cercetătorii cu state vechi, înainte de Revoluție institutul reprezenta o prioritate. Acum institutul reușește să supraviețuiască din vânzarea vinului și din serviciile științifice. Chiar și așa, angajații nu și-au primit salariile de o lună și jumătate. Pe vremuri, institutul exporta cantități impresionante de vin.
În Irak, China și Anglia, numai că sunt exportate cantități mici de vin. Acum sunt 68 de angajați. Înainte de Revoluție, erau peste 600. Institutul de cercetare – dezvoltare pentru viticultuă și vinificație a fost înființat în 1967, după ce la Valea Călugărească a existat din 1950 o stație de viticultură. De-a lungul timpului, aici au fost create 17 soiuri și clone de viță de vie. Singura șansă de supraviețuire a instituției, spun cercetărorii, este ca institutul să fie finanțat de stat sau să fie transformat în societate comercială.