Premierul Ilie Bolojan a explicat public motivele pentru care impozitele pe proprietate ale persoanelor fizice vor crește de la 1 ianuarie 2026, susținând că această măsură era un angajament asumat de România cu ani în urmă și că țara noastră se situează la coada Europei în privința nivelului de impozitare raportat la puterea de cumpărare.

Șeful Executivului a precizat că ponderea impozitelor pe proprietate în PIB este mult sub media europeană, iar majorările aprobate recent de Parlament sunt necesare pentru a echilibra finanțele publice și pentru a asigura venituri autorităților locale.
„Aceste impozite reprezintă contribuția fiecărui cetățean la investițiile din propria localitate: asfaltări, rețele de utilități, modernizarea școlilor, anvelopări, lucrări în spitale”, a explicat Bolojan, menționând că multe dintre aceste proiecte sunt finanțate prin programele naționale.

Premierul a făcut referire și la decizia CCR privind sesizarea depusă de AUR asupra legii taxelor. Curtea a stabilit noul termen, 10 decembrie, după solicitarea Guvernului, pentru a evita blocarea aplicării pachetului fiscal la începutul anului viitor. Inițial, contestația urma să fie discutată abia pe 21 ianuarie 2026, ceea ce ar fi amânat intrarea în vigoare a noilor taxe și ar fi lăsat Guvernul fără instrumentele necesare acoperirii deficitului bugetar.

În 18 noiembrie, Parlamentul a adoptat în procedură de urgență proiectul revizuit privind taxele locale valabile din 2026. Documentul prevede creșterea impozitului pe proprietăți și pe autovehicule, un mecanism tranzitoriu până în 2027 și, ulterior, trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

Conform estimărilor, impozitul pe locuințe ar urma să crească cu aproximativ 80%, după actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, acestea fiind neschimbate în esență din 2015.

Proiectul introduce și un nou sistem de impozitare a vehiculelor, diferențiat în funcție de nivelul de poluare, pe principiul „poluatorul plătește”.