După ninsorile din aprilie care au făcut prăpăd în pomicultură și viticultură, ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, a decis oprirea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Decizia, oficializată prin Ordinul 300 din 26 iulie 2024, a fost luată în urma numeroaselor plângeri ale fermierilor afectați de fenomenele extreme. Aceștia susțin că ploile artificiale și intervențiile antigrindină au dus la scăderi bruște de temperatură și, implicit, la pierderi de milioane de euro.

Compania privată care se ocupă de ploi artificiale în România, este în pragul colapsului financiar. Cu cheltuieli lunare de peste 2 milioane de euro și datorii de peste 4 milioane deja acumulate, firma riscă falimentul dacă activitatea nu este reluată rapid. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi suplimentare de cel puțin 1 milion de euro.

Intervențiile se fac cu rachete care însămânțează norii cu iodură de argint sau cu generatoare la sol. Obiectivul: fie protejarea culturilor de grindină, fie creșterea cantității de precipitații.

Mai multe organizații de fermieri și companii afectate au dat în judecată Ministerul Agriculturii.

Curtea de Apel București a respins, deocamdată, cererile de suspendare a ordinului de oprire a activității. Pe rol se află în prezent trei dosare, unul cu termen pe 31 aprilie.

Fermierii sunt împărțiți în două tabere:

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor din România cere stoparea completă a rachetelor antigrindină.

Clubul Fermierilor Români, în schimb, solicită reluarea urgentă a activităților, pentru a proteja viile și livezile.

Disputa e aprinsă, iar miza sunt sute de milioane de euro pierderi potențiale.

Reprezentanții operatorului privat acuză blocarea intenționată a omologării intervențiilor.

În spatele deciziilor tehnice se conturează acuzații de interese economice și politice.

Unii susțin că sistarea intervențiilor ar favoriza preluarea activității de stat, în timp ce alții cred că doar oprirea temporară ar putea evita o nouă calamitate.

În lipsa sistemului antigrindină, România riscă să devină o țintă sigură pentru fenomene meteo devastatoare.

Specialiștii avertizează: viile, livezile și culturile de tomate pot fi distruse ireversibil în cazul căderilor de grindină masivă.

Sunt două tehnologii: rachetele dirijate și generatoarele la sol, ambele folosesc compuși pe bază de argint pentru a stimula precipitațiile.

Alte metode, cum ar fi baloanele cu heliu, sunt considerate mai puțin eficiente. România colaborează cu ANM pentru monitorizarea rezultatelor.

Realitatea este că ambele tabere au suferit. Agricultura românească se află într-un punct critic, între schimbările climatice, tehnologii controversate și lipsa unei strategii clare de intervenție guvernamentală.