În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două figuri fundamentale ale istoriei creștinismului. Este o zi de mare sărbătoare, cu semnificație religioasă profundă, dar și cu multe tradiții și superstiții păstrate cu sfințenie, mai ales în satele românești.

Cei doi sfinți sunt considerați modele de credință, venerați „întocmai cu Apostolii”, pentru că prin faptele lor au pus bazele libertății religioase în Imperiul Roman și au sprijinit răspândirea creștinismului. Împăratul Constantin cel Mare este cel care, în urma unei viziuni divine, a acordat libertate religioasă creștinilor prin Edictul de la Milano, în anul 313. Mama sa, Elena, este cunoscută mai ales pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și pentru construirea unor biserici în locuri sfinte.

În tradiția populară, sărbătoarea poartă și alte denumiri, precum „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, marcând un prag important între primăvară și vară. Se spune că, în această zi, păsările își învață puii să zboare, iar oamenii își încheie muncile de primăvară și pregătesc terenul pentru vară.

În multe zone rurale, 21 mai este o zi în care nu se muncește, mai ales la câmp sau în vie. Țăranii cred că orice lucrare agricolă făcută acum atrage paguba: porumbul semănat după această zi se usucă, iar graurii pot distruge viile dacă nu le respecți „ziua”. Tot acum, păstorii stabilesc cine va fi baciul anului și cum vor fi împărțite stânele.

Femeile tămâiază casa și stropesc cu apă sfințită fiecare cameră, ca să alunge spiritele rele. În curți se aprind focuri mari, simbol al purificării. Se spune că flăcările alungă răul, iar fumul binecuvântează atât casa, cât și animalele.

În unele zone, oile sunt trecute prin foc, într-un vechi ritual păstoresc menit să le ferească de boli peste vară. E și ziua în care păstorii stabilesc ierarhiile anului: cine va fi baci, cum se împarte brânza, unde se duc stânele.

În familie, e un moment de pace. Nu se spun vorbe grele, nu se poartă supărări. Cine se ceartă pe 21 mai, spune tradiția, va purta neînțelegeri tot anul.

Pe masa credincioșilor se pun bujori – floarea-simbol a sărbătorii – și cozonaci sau colivă, duse la biserică în semn de mulțumire.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena nu este doar o zi cu semnificații religioase, ci și una profund legată de ritmurile naturii și ale vieții tradiționale. Este o zi în care oamenii se opresc din muncă, reflectează, se roagă și își reamintesc de valorile credinței, ale echilibrului și ale comunității.